Așa s-au dus zilele la Amsterdam, ca un vis frumos, dar scurt și ne-am pomenit în ultima seară dinaintea plecării spre București, disperați să facem una lată, pe care s-o ținem minte toată viața și s-o povestim la bătrânețe ca pe-o năzbâtie...
MAI MULTCartea nimicurilor (11)
Cartea nimicurilor (10)
Fragment din romanul cu același nume, aproape gata
– Să-ți fac patul pe canapea? a zis Daniela, ignorând umorul involuntar al întrebării. Ar fi fost zadarnic să-i explic de ce mă amuz. Oamenii zic „să fac patul”, fie că or să doarmă pe o canapeluță de un metru jumate, ca în cazul de față, fie că...
MAI MULTCartea nimicurilor (8)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
Nu sclipește nicio rază de lumină în bezna căutărilor noastre, draga mea dragă. Îți primejduiești vacanța, reputația și, cine știe, poate chiar o căsnicie exemplară, ca să deslușești dispariția mea, dar nu numai atât, viața mea din ultimii...
MAI MULTRevoluția locativă
„Hai noroc! Dumneata ai cerut o cameră la etajul opt?” „Să trăiţi! Nu, noi am cerut trei camere la etajul unu. Soacra-i bătrână, patru copii preşcolari, nevasta cu sciatică…” „Aşa? Hm, curios… Dar, ia te uită, în ce cort frumos...
MAI MULTCartea nimicurilor (7)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
Eram cincisprezece, șase gagici și nouă fraieri, în căminul termocentralei. Jumătate fuseserăm colegi de an, la facultate, chiar dacă nu în aceeași grupă. Ne știam măcar din vedere, de vreo cinci ani, și asta echivala cu o prietenie pe viață, mai...
MAI MULTCartea nimicurilor (6)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
Da, stricaseră și cei doi amici case de femei măritate, căci le păreau lucruri, pe cât de mârșave, pe atât de lesnicioase și incredibil de dulci, odată duse la bun sfârșit. Ai zice că nimic nu-i mai strâns în lumea asta și de nedesfăcut ca...
MAI MULTCartea nimicurilor (5)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
Mă urc cu tine în vagonul de clasa întâi și te urmăresc făcându-te comodă în compartimentul gol, unde te-ai așezat punând picior peste picior. Fiindcă mergi la Predeal, porți un tricou, pantaloni pană și pantofi sport, toate de la firme grele...
MAI MULTJmecherul român bate șmecherii lumii
din volumul „Români deja deștepți”
Rareori mărturisită, năzuinţa românului de a fi și dânsul şmecher ca orice om civilizat îşi are obârşia în primele manifestări ale concurenţei. Care concurență – la rândul ei, a căpătat vigoare odată cu industrializarea. Cetăţenii secolelor...
MAI MULTCARTEA NIMICURILOR (4)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
…Fiindcă nimic nu-mi plăcea mai mult decât marea. Vuietul ei, culoarea, zbuciumul, aerul mirosind a sare și alge, furia. Când sunt pe malul mării parcă zbor. Gândul că era acolo, la fel, şi pe vremea navigatorilor greci, mă umple de bucurie...
MAI MULTCARTEA NIMICURILOR (3)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
„Având trupul unei femei, după un timp, bărbatul va dori și gândul ei. Și va muri dacă nu îl va avea. Jumătate din dramele lumii au această temă. Având gândurile unei femei, după un timp, bărbatul va voi și trupul ei. Și va muri dacă nu îl va...
MAI MULTMarea carte vine
Anul trecut mă hotărâsem să scriu o mare carte. O asemenea decizie e foarte greu de luat în viaţă, cel puţin când o iei pentru prima oară. Nu ştii dacă eşti pregătit să scrii marea carte, dar mai ales nu ştii dacă ceilalţi sunt pregătiţi s-o...
MAI MULT„Lipsa scrisului îl obosește pe autor”
Interviu pentru revista „Semne de întrebare”, din Alba Iulia
Lucian Dragoș Bogdan: Faci parte dintr-o generație de scriitori căreia îi place să se joace cu cuvintele, ca să zic așa. Să inventeze termeni, expresii, sensuri noi. În ceea ce scrii, nu doar acțiunea evoluează, ci și limbajul folosit are...
MAI MULT