Ochii la mine, Ucenicule, și urechile pâlnie: Când duci la gură votca, pentru cea dintâi înghițitură, îți ții răsuflarea, ca licoarea ce pândește în pahar să nu ți-o fure. Dacă ești novice și miroși prima dușcă, ți se face greață. Iar asta te...
MAI MULTTreaba cu votca
Actori muncind acasă
din volumul „Români deja deștepți”
O parte dintre actorii teatrului, neavând unde să locuiască, s-au mutat în cele din urmă la locul de muncă. Ele, consoartele actrițe, dacă tot vorbim de șoubiz ca despre o mare familie, spală o cămaşă, gustă din supa de pe reşoul „la...
MAI MULTHogeacul (2)
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
Caietul tainelor lui Gimipeigi. Partea tehnică, utilitățile. „Când alegi hogeacul, verifică: Bateriile de la baie și bucătărie. O inundație e tot ce-ți lipsește, cu vecinii bubuind picioare-n ușă, chiar în toiul partidei. Sau, la sfârșitul...
MAI MULTTurism rural
Din volumul „Români deja deștepți”
„Ştiu eu ce ne trebuie nouă”, îmi spune pentru a nu ştiu câta oară vecinul, peste gard (gâştele şi purceii şi-au întrerupt câteva minute interpelările, pentru a ne acorda toată atenţia). „Ne trebuie un turism sănătos, cu o origine sănătoasă. Fără...
MAI MULTHogeacul
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
Când eram prin anul trei, tu nu știi nici de asta, găsisem cu fratele Gimipeigi un hogeac. („Pentru așa ceva e nevoie de mare atenție”, mă dăscălea. „Lucrurile nu sunt atât de simple cum crede lumea și problema poate deveni delicată, căci...
MAI MULTAmerica lui trei, patru
Din volumul „Români deja deștepți”
Revenind din America, unde fusese cu treburi, un amic a fost rugat să sintetizeze într-o propoziţie, ori, dacă nu poate, într-o frază, ce se întâmplă cu această ţară despre care vorbeşte lumea atât. Contextul este următorul: grupul nostru...
MAI MULTTramvaiul fantomă
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
Între aceste două revederi ale noastre, a mai fost una, la vreo opt ani după ce terminasem facultatea. Am lăsat-o înadins la urmă, încălcând ordinea cronologică, tocmai fiindcă îmi pare cea mai apăsătoare dintre ele, cea mai încărcată, mai greu...
MAI MULTSimplu, cu bun simț
Din volumul „Români deja deștepți”
Am avut mereu un sentiment de admiraţie pentru omul simplu care se pricepe la toate. Întâi, din pricina celor învăţate la şcoala comunistă de pe vremuri, conform cărora omul simplu este de zece ori mai valoros decât omul sofisticat (urmare...
MAI MULTNela Mironela (II)
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
– I se cam scurgeau ochii după mine, dar mai degrabă cred că voia să mi se vâre sub piele, așa fac pulifricii de teapa lui când le vine un șef nou. Eu, politicoasă, dar rezervată, l-am pus de vreo câteva ori la punct. Și pentru că a făcut pe...
MAI MULTNemții, un popor timid
Din volumul „Români deja deștepți”
Se spune despre nemţi că ar fi oameni reci, flegmatici, duri. Am fost în Germania o dată, în trecere, şi pot să spun că nu e nimic adevărat în toate astea. Bazaconii! În realitate, nemţii sunt sensibili, sperioşi, cam timizi. Am mers o zi şi o...
MAI MULTNela Mironela
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
– Era prin o mie nouă sute noușpatru… dă drumul la poveste Nela, trecând vorbele prin mijlocul unor covrigi de fum. Împlinisem jumătatea de veac și-o frecam la o publicație lunară, împușcând francul, fără mari perspective. Mă țineam cu...
MAI MULTCel care doarme (II)
Din volumul „Români deja deștepți”
Un om sforăia pe o bancă. Când dormi în patul tău şi te trezesc grijile din cinci în cinci minute, nu sforăi. Dar când dormi pe o bancă, eşti sănătos tun şi nici la bască nu te doare de probleme, se schimbă situaţia. Ei, omul ăsta sforăia de se...
MAI MULT