Între aceste două revederi ale noastre, a mai fost una, la vreo opt ani după ce terminasem facultatea. Am lăsat-o înadins la urmă, încălcând ordinea cronologică, tocmai fiindcă îmi pare cea mai apăsătoare dintre ele, cea mai încărcată, mai greu...
MAI MULTTramvaiul fantomă
Simplu, cu bun simț
Din volumul „Români deja deștepți”
Am avut mereu un sentiment de admiraţie pentru omul simplu care se pricepe la toate. Întâi, din pricina celor învăţate la şcoala comunistă de pe vremuri, conform cărora omul simplu este de zece ori mai valoros decât omul sofisticat (urmare...
MAI MULTNela Mironela (II)
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
– I se cam scurgeau ochii după mine, dar mai degrabă cred că voia să mi se vâre sub piele, așa fac pulifricii de teapa lui când le vine un șef nou. Eu, politicoasă, dar rezervată, l-am pus de vreo câteva ori la punct. Și pentru că a făcut pe...
MAI MULTNemții, un popor timid
Din volumul „Români deja deștepți”
Se spune despre nemţi că ar fi oameni reci, flegmatici, duri. Am fost în Germania o dată, în trecere, şi pot să spun că nu e nimic adevărat în toate astea. Bazaconii! În realitate, nemţii sunt sensibili, sperioşi, cam timizi. Am mers o zi şi o...
MAI MULTNela Mironela
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
– Era prin o mie nouă sute noușpatru… dă drumul la poveste Nela, trecând vorbele prin mijlocul unor covrigi de fum. Împlinisem jumătatea de veac și-o frecam la o publicație lunară, împușcând francul, fără mari perspective. Mă țineam cu...
MAI MULTCel care doarme (II)
Din volumul „Români deja deștepți”
Un om sforăia pe o bancă. Când dormi în patul tău şi te trezesc grijile din cinci în cinci minute, nu sforăi. Dar când dormi pe o bancă, eşti sănătos tun şi nici la bască nu te doare de probleme, se schimbă situaţia. Ei, omul ăsta sforăia de se...
MAI MULTMuntele lui Venus
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
– Antonia, așa zici că te cheamă, nu? Ce vrei tu de la mine, să-ți povestesc de băiatul ăla? Abia mi-l mai aduc aminte. Ne-am tras-o numai de vreo două ori, o dată cred că prin Ciucaș, la cabana aia care-a ars și altădată, nici asta nu-i sigur...
MAI MULTCartea nimicurilor (12)
Fragment din romanul cu același nume, în curs de apariție
O mie nouă sute optzeci și unu, toamna. Ședeam amândoi în pat, sprijiniți de tăblia masivă, după ce-ți alcătuisem un culcuș moale din perne. Zvârlisem un cearceaf pe podea, iar celălalt, de sub noi, era numai cute care abia se zvântaseră după ce...
MAI MULTCe este săracul?
Din volumul „Români în vorba goală”
Oamenii săraci nu caută definiţii ale sărăciei. Ei caută mai degrabă un portmoneu pierdut pe stradă (pentru a-l preda poliției şi a încasa astfel o binemeritată recompensă). Sau un loc de muncă. Definiţii ale sărăciei încearcă să dea mai ales...
MAI MULTCartea nimicurilor (11)
Fragment din romanul cu același nume, în curs de apariție
Așa s-au dus zilele la Amsterdam, ca un vis frumos, dar scurt și ne-am pomenit în ultima seară dinaintea plecării spre București, disperați să facem una lată, pe care s-o ținem minte toată viața și s-o povestim la bătrânețe ca pe-o năzbâtie...
MAI MULTNăscuți păcăliți
Români deja deștepți
Îndată ce văd lumina zilei, oamenii din orice colț al lumii pornesc de-a lungul unor linii de forţă care alcătuiesc ceea ce numim, destul de grosier, „destinul”. În fapt, ceea ce romantismul şi setea de mister au plasat mai presus de puterile...
MAI MULTCartea nimicurilor (8)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
Nu sclipește nicio rază de lumină în bezna căutărilor noastre, draga mea dragă. Îți primejduiești vacanța, reputația și, cine știe, poate chiar o căsnicie exemplară, ca să deslușești dispariția mea, dar nu numai atât, viața mea din ultimii...
MAI MULT