Cartea de luni: Mărturisire despre scris
Recenzie de Stelian Țurlea

La noi și aiurea s-au înmulțit cursurile de scriere creativă, organizate instituții de învățământ, fundații sau pur și simplu de scriitori convinși și dornici să-i învețe pe alții ce știu sau nu știu ei. Scrierea creativă are definiții dintre cele mai diverse, așa că n-o să ne oprim asupra acestora, spunând însă că uneori se insistă pe tehnică, alteori pe subtilități stilistice, cam de fiecare dată revenindu-se la exprimarea liberă a ideilor. Oricum, cei care urmează asemenea cursuri sau citesc asemenea cărți trebuie să se întrebe mai întâi de ce vor să scrie, abia apoi cum să scrie și la ce folosește ceea ce scriu ei. Majoritatea cursanților neștiuți (în mod cert cu sutele de mii) de prin alte părți și de la noi au dezarmat după cursuri, dar au fost nenumărați care au perseverat și au reușit să scrie și să publice cărți interesante. Așa cum au fost scriitori care au publicat tomuri interesante cu secrete ale meseriei lor sau măcar cu informații despre cum au ajuns ei scriitori. Unele dintre acestea au apărut și la noi – amintesc, între cele mai tulburătoare, volumul Despre scris al lui Stephen King sau Meseria de scriitor a lui Haruki Murakami.

Dănuț Ungureanu este scriitor și jurnalist (născut în 1958), a publicat foarte multe romane, povestiri și piese de teatru, îndeosebi proză fantastică și science fiction (a fost și primul președinte al Societății Române de Science Fiction și Fantasy). Anul trecut a publicat acest opuscul prin care, aparent, dă sfaturi de scris doritorilor să devină scriitori. Nu ne-am fi oprit asupra lui dacă n-ar fi fost cu adevărat diferit și instructiv, anume că nu se dau sfaturi și totul nu-i decât o mărturisire despre scris. Care poate fi citită chiar și după King cel amintit mai înainte.

”Am intitulat volumul de față Autor de unul singur dintr-un motiv foarte simplu. Este pentru mine un prilej de a împărtăși câteva din constatările legate de propria mea evoluție în domeniul scrisului creativ, fără nici cea mai mică pretenție didactică.
Așadar, atenție! Acest text nu este în niciun caz o lecție despre scris, ci pur și simplu mărturisirea unor tabieturi, rutine, apucături personale. N-aș avea tupeul să dau sfaturi cuiva, câtă vreme consider că nu m-am antrenat suficient pe mine însumi, că mai am încă foarte multe de învățat. Iar asta nu se poate realiza decât prin exercițiu continuu.
Tot ceea ce urmează trebuie parcurs cu premisa subiectivismului, fiindcă există în bucătăria scrisului rețete asupra cărora o sută sau o mie de autori nu vor cădea niciodată de acord în totalitate. În cele din urmă, fiecare alege ceea ce crede că i se potrivește și așa mi-ar plăcea să se petreacă lucrurile cu cele incluse aici.”

Sfaturile, câte sunt, sunt sintetizate și bine organizate. Cine vrea să o apuce pe drumul complicat al scrisului, poate citi cartea cu încredere și folos.