Așa s-au dus zilele la Amsterdam, ca un vis frumos, dar scurt și ne-am pomenit în ultima seară dinaintea plecării spre București, disperați să facem una lată, pe care s-o ținem minte toată viața și s-o povestim la bătrânețe ca pe-o năzbâtie...
MAI MULTCartea nimicurilor (11)
Cartea nimicurilor (9)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
Am ajuns în fața importantei filiale CEC, a cărei șefă erai. Faleza era la o azvârlitură de băț și o clipă m-am întrebat dacă n-o să auzim acum „Hai Dunărea mea”. Dar era încă prea devreme. Sau poate prea târziu. – Aici lucrez eu. – Aici? – Aici...
MAI MULT