Frigurile Amsterdamului
Din volumul „Români în vorba goală”

Printr-o ciudată, dar fericită întâmplare, mă aflu la Amsterdam, cu un prieten. De fapt, „tremur la Amsterdam cu un prieten” ar fi o formulare mult mai potrivită. Noi ne-am închipuit că în luna mai Amsterdamul e tot una cu Mangalia. Ne-am luat nişte cămăşi, nişte tricouri, să-i impresionăm pe olandezi, să le furăm bicicletele. S-a dovedit că în luna mai Amsterdamul e totuna cu Josenii.

Tremurăm livizi, ceea ce-i impresionează pe olandezi, care se îndepărtează în fugă pe bicicletele lor. Pentru că n-am mai văzut în viaţa noastră trotuar special pentru biciclişti, le stăm chiar în drum, căscând gura până când ajung la zece centimetri de noi şi se opresc înjurându-ne.

„Ce facem, măi? clănţăne Titi. Murim aicea de frig.”

Îl aprob cu dinţii ferecaţi. La Bucureşti ne-am fi descurcat. Mergeam la el şi fierbeam ţuică. Dar la Amsterdam nu ne lasă să fierbem ţuică în hotel. Ne lasă să fumăm haşiş, însă la ţuică fac urât. Hotelierul ne-a zis că miroase rău şi-i stricăm firma.

Olandezii nu se plâng de frig. Faptul că noi tremurăm în mijlocul străzii îi face să ne privească bănuitori. Trece şi-un câine olandez, cu ditamai blana stufoasă şi se uită urât la mine şi la Titi. Ce-i de făcut?

„Hai la muzeu!” zice Titi.

„Eşti nebun? mă sperii eu. Cu banii de bilet ne luăm o ţuică şi ne rămâne destul ca să-l mituim pe hotelier să ne-o fiarbă la noapte.”

„Oricum nu ne lasă”, mormăie Titi.

„Şi-apoi, la muzeu e tot atât de frig”.

„Nu, face el, mi-a zis mie Florica. În muzeele olandeze e cald.”

Eu cedez. Florica ştie clima din toate muzeele de pe glob. A intrat la Luvru şi-a luat-o moţăiala, de unde a dedus că era cald. Merg pe mâna Floricăi.

Intrăm în muzeul figurilor de ceară. Titi se fotografiază cu Madonna (aia care cânta pe vremuri) şi Lady Gaga. Eu mă vâr între Sir Winston Churchill şi Ivanhoe. La analiza pozelor, personajele par atât de reale încât hotărâm să nu le spunem prietenilor că sunt doar nişte figuri de ceară.

„Dar or să ne creadă că erau vii?” mă îndoiesc eu.

„Nu vezi ce bujori au în obraji?” e de părere Titi.