– Antonia, așa zici că te cheamă, nu? Ce vrei tu de la mine, să-ți povestesc de băiatul ăla? Abia mi-l mai aduc aminte. Ne-am tras-o numai de vreo două ori, o dată cred că prin Ciucaș, la cabana aia care-a ars și altădată, nici asta nu-i sigur...
MAI MULTMuntele lui Venus
Cel care doarme
din volumul „Români deja deștepți”
Între romanele lui H. G. Wells, preferatul meu rămâne „Când se va trezi cel care doarme”. Eroul se deşteaptă dintr-un somn de două sute de ani şi constată plăcut surprins că între timp a fost ales, datorită unei averi colosale, sporită și prin...
MAI MULTÎnsoțitoarea de zbor (1)
Fragment din romanul „Cartea nimicurilor”
Iată ce mi-a povestit Gimipeigi, pe la începutul mileniului trei, într-o vreme când împlinirea lui socială părea aproape desăvârșită, conform canonului râvnit (cămin-familie-profesie-avere): Nu plecase niciodată la un drum mai de lung decât...
MAI MULTAu existat și cărți de citit
din volumul „Români deja deștepți”
„Pe vremuri, când cumpăram o carte, era ca şi cum aş fi aprins o lumânare la biserică, îmi zice un amic. Toate se petrec astăzi atât de repede în jurul nostru, încât nu mai ai timp decât pentru lucrurile esenţiale. A mânca, a bea, a dormi, a...
MAI MULTMarea carte vine!
Luna trecută mă hotărâsem să scriu o Mare Carte. O asemenea decizie e foarte greu de luat în viaţă, cel puţin când o iei prima oară. Nu ştii dacă eşti pregătit să scrii Marea Carte, nu ştii dacă ceilalţi sunt pregătiţi s-o citească. Parcă ar fi o...
MAI MULTCartea nimicurilor (13)
Fragment din romanul cu același nume
– Era demult, tare demult, am început ca un băsmuitor adevărat, pe vremea când tu te potcoveai cu note maxime la-nvățătură, iar eu învățam să-mi petrec nopțile prin alte paturi… – Așa, așa, s-a bucurat de poveste Gimipeigi. Bun început. –...
MAI MULTCartea nimicurilor (12)
Fragment din romanul cu același nume, în curs de apariție
O mie nouă sute optzeci și unu, toamna. Ședeam amândoi în pat, sprijiniți de tăblia masivă, după ce-ți alcătuisem un culcuș moale din perne. Zvârlisem un cearceaf pe podea, iar celălalt, de sub noi, era numai cute care abia se zvântaseră după ce...
MAI MULTCe este săracul?
Din volumul „Români în vorba goală”
Oamenii săraci nu caută definiţii ale sărăciei. Ei caută mai degrabă un portmoneu pierdut pe stradă (pentru a-l preda poliției şi a încasa astfel o binemeritată recompensă). Sau un loc de muncă. Definiţii ale sărăciei încearcă să dea mai ales...
MAI MULTCartea nimicurilor (11)
Fragment din romanul cu același nume, în curs de apariție
Așa s-au dus zilele la Amsterdam, ca un vis frumos, dar scurt și ne-am pomenit în ultima seară dinaintea plecării spre București, disperați să facem una lată, pe care s-o ținem minte toată viața și s-o povestim la bătrânețe ca pe-o năzbâtie...
MAI MULTCartea nimicurilor (10)
Fragment din romanul cu același nume, aproape gata
– Să-ți fac patul pe canapea? a zis Daniela, ignorând umorul involuntar al întrebării. Ar fi fost zadarnic să-i explic de ce mă amuz. Oamenii zic „să fac patul”, fie că or să doarmă pe o canapeluță de un metru jumate, ca în cazul de față, fie că...
MAI MULTNăscuți păcăliți
Români deja deștepți
Îndată ce văd lumina zilei, oamenii din orice colț al lumii pornesc de-a lungul unor linii de forţă care alcătuiesc ceea ce numim, destul de grosier, „destinul”. În fapt, ceea ce romantismul şi setea de mister au plasat mai presus de puterile...
MAI MULTCartea nimicurilor (9)
Fragment din romanul cu același nume, agitându-se pe masa de lucru
Am ajuns în fața importantei filiale CEC, a cărei șefă erai. Faleza era la o azvârlitură de băț și o clipă m-am întrebat dacă n-o să auzim acum „Hai Dunărea mea”. Dar era încă prea devreme. Sau poate prea târziu. – Aici lucrez eu. – Aici? – Aici...
MAI MULT